Traseu de o saptamana prin Uzbekistan
In mai spre sfarsit am decis ca e cazul sa revenim prin Asia Centrala, pentru a mai explora inca un “stan”. De data aceasta este vorba de Uzbekistan, catre care pandemia in 2020 ne anulase planurile, tara pe care am explorat-o intr-un traseu de o saptamana, alternind capitala cu desertul, cetati antice de 2000 de ani cu orase de pe Drumul Matasii, canioane si plaje.
>> Citeste si despre 17 experiente de neratat in Uzbekistan
O zi in capitala Tashkent, inceput de traseu cu avion, tren si masina prin Uzbekistan
Am aterizat via Istanbul noaptea tarziu in Tashkent, capitala Uzbekistanului. Si am avut o zi plina pentru a incerca sa o exploram cat mai complet. Intai si intai ne-am dus la… piata. Chorsu Bazar este una din cele mai mari piete din Uzbekistan, si este adapostit intr-o cladire cu o arhitectura aparte, un dom cu acoperisul in intregime din mozaic bleu.
A venit apoi momentul sa vedem si prima dintr-un lung sir de medrase, Ko’kaldosh Madras, dar si Hazrati Imom, complexul de moschei si madrase ce adaposteste cel mai vechi coran din lume.
De pranz am mancat la Khiva Restaurant, poate cel mai bun restaurant traditional uzbek din capitala (a fost prima masa cu specific uzbec din Uzbekistan, dar in primavara mancasem la pavilionul Uzbekistanului din Dubai Expo, si aveam o idee la cat de delicios va fi), si am continuat sa ne plimbam kilometri intregi pe jos prin centrul nou si foarte labartat, presarat de parcuri, al Tashkentului. Am trecut prin parcul dedicat eroului national Amir Temur, in mijlocul caruia troneaza o imensa statuie a acestuia, si am admirat fatada diferita a Hotelului Uzbekistan, mostra de arhitectura sovietica din timpul cand Uzbekistan a facur parte din URSS.
Ca si prin Moscova sau St Petersburg, si in Tashkent statiile de metrou sunt adevarate obiective turistice, fiind decorate amplu, fie cu mozaice bleu, fie cu candelabre somptuoase. Printre cele mai frumoase se numara Yunus Rajabiy, Alisher Navoy sau atipica, decorata cu tematica despre cosmos, Kosmonavtlar.
Seara am iesit in City Park, intai pentru a admira un apus fabulos, si apoi pentru a asista la spectacolul fantanilor muzicale, ce are loc aici in fiecare zi, seara la ora fixa de la 19 la 22.
Noi am stat cazati la Hilton Hotel, chiar deasupra City Park, o optiune moderna si luxury pentru Tashkent. Si un loc fain de admirat capitala Uzbekistan-ului de sus!
>> Rezerva Hilton Hotel | Vezi oferte la alta optiune buna de cazare Hyatt Recency Hotel | Cauta cazari in Tashkent | Citeste cum este cu copiii la plimbare prin Tashkent
Doua zile de explorat Republica Autonoma Karakalpakstan, de la Nukus pana la Marea Aral si inapoi
A doua zi dis de dimineata am revenit la aeroportul din Tashkent. De data aceasta pentru un zbor intern de 1h20 cu Uzbekistan Airlines, compania locala, catre Nukus, un oras in desert si capitala uneia dintre regiunile autonome ale Uzbekistanului, Republica Karakalpakstan.
Ca tot Uzbekistanul, Nukus, desi capitala celei mai sarace regiuni a tarii, este un oras ingrijit, foarte curat, usor de navigat. Cel mai important obiectiv turistic este Muzeul de arta Savitsky, ceea ce a fost si primul nostru stop. Muzeul gazduieste o colectie fantastica de pictori moderni uzbeci si sovietici, colectie pusa la punct de unul din cei mai importanti artisti din Uzbekistan, Savitsky, nascut in Kiev si stabilit in Nukus. Poate locul de nastere al artistului a fost motivul pentru care pe cladirea muzeului, intr-o tara inca puternic influentata de Rusia, flutura steagul ucrainean. Sau poate nu doar din acest motiv…
Drumul ne-a dus apoi timp de 3 ore pe soselele Uzbekistanului, mare parte din timp pe o autostrada impecabila, pana la Muynak, fost port la Marea Aral, actualmente oras in desert, unde muzeu despre dezastrul ecologic produs aici incepind cu anii 60, cand decizia URSS de a produce bumbac in Uzbekistan a dus la devierea principalelor doua rauri ale tarii catre irigatii, si prin urmare la secarea rapida si ireversibila a Marii Aral, ce era alimentata cu apa de catre ele.
Un muzeu a fost amenajat langa fostul far al portului, care te poarta prin istoria recenta a orasului, pe cand principala indeletnicire a localnicilor era pescuitul, si industria cea mai mare in zona o reprezenta fabrica de conserve de peste. Un film iti prezinta viata de aici acum nu foarte multi ani, pe cand locuitorii zonei erau fie pescari, fie lucrau la fabricile de prelucrat pestele.
Alaturi, poti cobora pe fundul marii, la cimitirul de barci, ramase fara apa pe care sa navigheze. O pagina trista a istoriei zonei, si din pacate ireversibila. Vizita la Muynak s-a incheiat intr-o casa a unor localnici, unde am fost serviti cu un pranz delicios, traditional.
Din Muynak, am pornit cu masina pe mare. Pe fundul marii adica, pe drumuri off road, pentru a descoperi ce a mai ramas din Marea Aral, un lac foarte sarat impartit intre Kazahstan si Uzbekistan, pe malul caruia am innoptat si noi intr-o iurta, o alta experienta interesanta in Uzbekistan.
Iurtele sunt organizate intr-un camping micut, cu restaurant, dusuri si toalete. Colorat decorate inauntru, cu o sobita in centru, au fost cat se poate de confortabile, una din cazarile cu adevarat inedite incercate de noi prin toata lumea!
Prima atractie aici a fost o plimbare pe plaja foarte sarata. Am fi intrat si in apa, care era calda si fara valuri, dar namolul sarat de pe malul Marii Aral iti facea imposibila inaintarea. Insa senzatia de plaja pustie complet, cu aer sarat, a fost minunata!
Apoi ne-am intors in zonele mai ridicate, dedeasupra marii, si am pornit intr-o mica drumetie in care am admirat un apus superb pe muntii si prapastiile ce candva nu demult erau acoperiti de apa iar acum sunt zona de coasta.
Pe drumul de la si inapoi la Muynak (care dureaza aproximativ 3 ore destul de zguduite cu masina) am oprit in mai multe locuri, precum Canionul Ustyurt, un fost canion submarin, lacurile Sudochie si Urga, ce in trecut erau unite de Marea Aral si acum sunt la ore bune cu masina distanta, la ruinele fostei fabrici de peste din Urga, dar si la morminte de nomazi stravechi pe platoul Ustyurt.
Un ultim stop am facut langa Nukus, pentru a vedea Mizdakhan, cea mai mare necropola, folosita din antichitate pana in prezent din Asia Centrala, si cetatea Gyaur-Qala, cateva dealuri cu monumente si cladiri impresionante.
>> Cauta cazari in Nukus | Citeste si experienta Parinti Calatori la Marea Aral
Stop la Chiplik Kala pe drumul de la Nukus la Khiva
Din Nukus in Khiva cel mai usor ajungi cu masina, un transfer dureaza aproximativ 3 ore, ceea ce am aranjat si noi la finalul celei de-a doua zi prin Republica Karakalpakstan. Iar pe drumul intre cele doua orase este un stop pe care iti recomand sa nu il ratezi: Chiplik Kala, o cetate a carei istorie incepe in secolul 1, pe vremea cultului Zoroastrian, pe atunci intitulata Turnul Tacerii. Rotunda, construita din namol pe varful unui deal, este o aparitie in peisajul desertic de aici. Noi am ajuns chiar la apus, si a fost magnific.
Tot pe drumul acesta am vazut o sumedenie de camile, chiar cu pui, o experienta simpatica in sine.
Doua nopti intr-o madrasa si o zi de explorat fantastica Khiva
Khiva e cel mai compact dintre toate cele 3 orase importante turistic de pe Drumul Matasii. Aproape toate obiectivele si muzeele sunt intre zidurile inalte de aparare ale orasului vechi, Ichan Kala, pentru care veti plati bilet de intrare. In ciuda a ceea ce citisem pe diferite site-uri inainte, cand am fost noi si pentru intrarea dincolo de portile cetatii era nevoie de bilet (pana la ora 18 seara), si acesta se poate cumpara doar la poarta de vest, e valabil pentru oricite intrari in cetate si are incluse toate muzeele (in ele insa poti intra o singura data, biletul va fi scanat la intrare la fiecare in parte, asa ca ai mare grija de el).
Desi citisem de mai multe tipuri de bilete, cu diferite locuri incluse, noua ni s-a prezentat la casa de bilete un singur tip, ce includea orice atractie din cetatea Khiva, si cum posibilitatile de discutat in engleza sunt limitate ca oriunde in Uzbekistan, pe acela l-am cumparat.
De neratat sunt, pe rand, cetatea Khuna Ark cu sala tronului si turnul de obsevatie (care, contrar a cele citite pe net, l-am gasit deschis toata ziua, pana la ora 18, si nu doar la apus cum este scris in toate ghidurile online), minareta turcoaz neterminata Kalta Minor, complexul madrasa, moschee si minareta Islam Khoja (in minareta cand am fost noi nu se putea lucra, era in reabilitare in interior), Moscheea de lemn Djuma si coloanele sale impresionante, Palatul Khauli, Mausoleumul Pahlavon Mahmud (aici a fost nevoie sa platim bilet extra) si poarta de acces Palvan Darvoza (trebuie sa iesi din cetate practic pentru a o admira, dar poti reintra apoi imediat cu acelasi bilet – aici nu exista casa de bilete insa).
Ratacind pe strazile Khiva vei nimeri si in alte locuri, si toate merita o vizita. In anumite madrase sunt amenajate mici muzee (noi am dat peste un muzeu al istoriei Uzbekistanului, unul al naturii din aceasta tara din Asia Centrala si unul al muzicii traditionale, toate incluse in biletul de acces in cetate, si toate adapostite de madrase superbe, decorate cu mozaice albastre).
Un espresso bun am baut la TeaHouse Khiva, si pranzul si cina le-am mancat in acelasi loc, pe terasa cu privelisti panoramice Terazza Cafe, chiar langa Khuna Ark (nu uita sa iti faci rezervare pentru cina, este un loc foarte popular de admirat apusul si Khiva luminata noaptea).
In afara cetatii, dar la 5 minute de poarta sa vestica principala de acces, poti vizita Nurullaboy Saroyi, un palat cu interioare extraordinare si curti ample in care te poti plimba, ultima resedinta oficiala a khanilor.
De cazat, ne-am cazat la o madrasa la 5 minute de poarta de intrare in cetate. Hotelul se numeste New Star Boutique hotel, si a fost probabil hotelul nostru preferat din Uzbekistan, o experienta de avut in Uzbekistan in sine. Camerele sunt mici, dar decorate frumos, in fostele chilii ale studentilor la madrasa, insa curtea e mare, cocheta, cu detalii si decoratii impecabil renovate, dominata de minareta proprie, cu mese la care am stat pana tarziu in noapte, si cu cei mai draguti proprietari, dornici sa ne rezolve toate problemele si dorintele. E o cazare pe care o recomand cu drag pentru vizitarea Khivei!
>> Rezerva New Star Boutique Hotel | Orient Star, alta cazare in madrasa | Cauta alte cazari in Khiva
Tren, avion sau rutier, ce alegi pentru a ajunge din Khiva in Bukhara?
Distanta dintre Khiva si Bukhara este una considerabila, dar exista numeroase modalitati de a o parcurge. Trenul este de noapte, deci ai posibilitatea de a ajunge la destinatie odihnit si gata de explorat. Rutier, desi dureaza tot in jur de 8 ore ca si trenul, iti ofera posibilitatea de a opri si a explora cateva cetati in desert. Noi insa, stramtorati de timpul disponibil, am ales varianta cea mai scurta: zborul cu avionul din Urgench (orasul mai mare, vecin cu Khiva, unde se gaseste aeroportul), zbor care dureaza 40 de minute. Ca orice in Uzbekistan, si avioanele interne sunt foarte prompte, si pleaca la minute, fara intarzieri in general.
O zi la pas prin Bukhara
Zborul ne-a adus in Bukhara dimineata relativ devreme, si imediat am pornit la pas prin oras. Spre deosebite de Khiva, Bukhara este mai intinsa, si nu are zona veche asa bine si clar delimitata de ziduri precum Khiva, si doar cateva obiective (precum Muzeul caligrafiei sau cetatea Bukhara Ark) sunt cu bilet de intrare, in rest poti explora Bukhara la liber, in plimbare.
Noi am pornit agale de la lacul Lyab i Hauz, langa care eram cazati, si intai am admirat fatada Nadir Divan-Begi Madrasah (in interiorul careia seara au loc concerte). Drumul, pietonal, duce pe alei pietruite si prin vechile domuri de comert (cu aceeasi functionalitate si acum) Toqi Sarrofon Bazaar, Toqi Telpak Furushon Bazaar, Tim Abdulla Khan Trading Dome, si Toqi Zargaron, in care nu ezita sa opresti si sa cumperi suvenire, caftane, condimente sau chiar covoare superbe, tesute manual dupa tehnici traditionale.
Opreste in fata Ulugh Beg Madrasah, o madrasa din epoca Timurinda, si, vizavi, la Abdulaziz Hahn Madrasah, unde poti cumpara suvenire.
Urmatorul popas este la complexul Po-i-Kalyan, care, la o scara mai mica, te va pregati pentru cea mai faimoasa astfel de piata monumentana, Registan din Samarkand, pe care urma si noi sa o vizitam a doua zi. Complexul Po-i-Kalyan este format din 4 cladiri monumentale: Kalyan Minaret, o moschee si doua madrase cu fatade superb mozaicate, care pot fi vizitate inauntru.
Inca 5-10 minute de plimbare si ajungi la alta moschee, cu o fatada absolut superba, dar care nu se poate vizita turistic inauntru: Moscheea Bolo Hauz. Alaturi poti urca intr-un turn cu o arhitectura metalica interesanta, Bukhara Tower, de unde ai o priveliste panoramica cu cetatea Ark Bukhara, pe care am vizitat-o apoi.
Un pic mai departe de restul obiectivelor, dar nu atat de departe cat sa nu poti merge pe jos, Chor Minor este o moschee mai diferita de restul, cu 4 minarete decorate in turcoaz stralucitor. Inauntru este amenajat un mic bazar, dar, pe o scara intr-o laterala, poti urca si sus pe acoperis.
La capitolul restaurante, am mai multe recomandari prin Bukhara. Intai poti opri, la racoare, pe malul lacului Lyab i Hauz, la terasa chiar de deasupra apei. Daca vrei un decor ca in 1001 nopti, du-te la pranz sau seara (recomandat cu rezervare) la restaurantul Ayvan, din cadrul hotelului Lyabi House. Iar la apus urca la terasa restaurantului Chasmai-Mirob, si admira complexul Po-i-Kalyan, cu minareta si madrasele sale, in lumina rozalie de sfarsit de zi.
Cu trenul rapid din Bukhara in Samarkand, un nou mijloc de transport in traseul nostru prin Uzbekistan
Distanta intre Bukhara si Samarkand nu este chiar mare. Cu masina faci in jur de 4 ore, si ai locuri interesante de explorat in drum, dar noi am preferat o alta experienta: cea a trenului Afrosyiob de mare viteza, care cu 230km la ora in zonele sale cele mai rapide te duce intre cele 2 orase in o ora si jumatate (si trenul a plecat cu exactitate uzbeca la 4:29, asa cum era planificat). O alta experienta de neratat in Uzbekistan!
O ultima zi in Samarkand, ultimul stop din aceste 7 zile de traseu prin Uzbekistan
Poate cel mai cunoscut oras din Uzbekistan este Samarkand, si a sa piata monumentala Registan, si acesta a fost ultimul nostru stop prin aceasta tara fascinanta din Asia Centrala. Am ajuns foarte de dimineata in Samarkand, si la 8, ora cand se deschide turistilor, eram deja la portile pietei Registan. Si bine am facut, are tendinta de a se aglomera foarte tare peste zi. Am vizitat fiecare madrasa pe indelete, din cele 3 ce compuna acest complex arhitectural, si apoi, pe strada pietonala amenajata impecabil, am pornit inspre urmatoarele monumente de explorat prin Samarkand.
La 5 minute de Registan te asteapta o alta moschee impresionanta: Moscheea BIBI-KHANYM, fata in fata cu mausoleul celei care a fost sotia preferata a lui Amir Timur. Este o constructie gigantica (prabusita partial la un cutremur si reconstruita ulterior), iar poarta sa de intrare este considerata a fi cea mai mare din Asia Centrala.
Drumul pietonal continua agale pe langa peluze verzi perfect ingrijite, cu privelisti catre muntii de la granita cu Tadjikistan, catre un alt Mausoleu si o alta Moschee. De data aceasta dedicate lui Islam Karimov, fostul presedinte uzbek, inca adorat de milioane de locuitori ai acestei tari (de altfel era o coada impresionanta la mormantul sau).
Inca 5-10 minute pe jos, cu vedere la muntii impresionanti de la granita cu Tadjikistan (e musai sa ajungem si in aceasta tara vecina, au se pare niste drumetii si peisaje fenomenale) si ajungi la Shah-i-Zinda, o necropola straveche cu morminte decorate cu, se zice, cele mai frumoase mozaice din Uzbekistan.
Un pic in afara zonei centrale a orasului, dar usor de ajuns cu un taxi in 5 minute, am poposit apoi la Observatorul astronomic al lui Ulugh Beg. Om de stiinta si cercetator, Ulugh Beg este cel care a aproximat cel mai corect durata unui an in perioada medievala, iar ramasitele observatorului astronomic construit de el in 1420 se pot vedea aici, alaturi de un mic muzeu explicativ, care merita o vizita cu siguranta.
Nu departe de Registan, inapoi in centrul orasului, un parc foarte verde adapostest si alte monumente: cateva mausoleuri, decorate in acelasi mod fantastic ca toate monumentele din Uzbekistan. Intre ele, cel mai impozant este Gur-e- Amir , mausoleul lui Amir Timur, unde acesta este ingropat alaturi de familia sa. Un intreg complex de alte mausolee mai mici il inconjoara.
La Registan, chiar daca l-ai explorat si ziua, e musai sa revii si seara. Apusul aici este fenomenal, soarele se duce la culcare printre doua moschei, si intreaga piata prinde o culoare rosiatica. Noi am avut parte si de un pic de adrenalina, pentru ca am urcat, pe o scara ingusta si in intuneric, tinindu-ne cu o mana de un cablu agatat de perete, in una din minaretele inalte din piata, si peisajul cu Registan de sus a fost cu adevarat spectaculos.
Dupa lasarea intunericului, ai parte de alt spectacol vizual. Impozantele fatade ale madraselor se coloreaza intr-un spectacol de lumini si muzica absolut impresionant. Il poti urmari de afara, dar si din interiorul complexului, acesta fiind deschis vizitelor pana la 12 noaptea.
Ca si in celelalte orase descoperite prin Uzbekistan, am avut parte de un restaurant cu vedere impresionanta, de data aceasta catre Moschea Bibikhanum, de la restaurantul Zargaron, decorat foarte colorat, si cu un perete in intregime de sticla, deasupra hotelului Bibikhanum. Tot in zona moscheii am mancat si de seara, la Bibikhanum Teahouse, unde preparatele traditionale uzbece au fost excelente, si unde am degustat ultimul plov din aceasta aventura prin Asia Centrala.
Am incheiat zilele in Uzbekistan pe terasa hotelului nostru din Samarkand, L’Argamak, cu vedere la Gur-e- Amir.
>> Rezerva hotelul L’Argamak | Cauta alte cazari disponibile in Samarkand
Cateva informatii si concluzii personale despre Uzbekistan, dupa un traseu de 7 zile prin aceasta tara din Asia Centrala
Din primul moment in Tashkent ne-a frapat si socat curatenia exemplara de peste tot. Am spus ca este doar ceva „bula” de zona bogata si centrala de capitala, dar curatenia a continuat si intre blocurile comuniste din oras, si in bazarul Chorsu, si in zone cu multe tarabe si neturistice. Parasind capitala, si mergind in Nukus, una din cele mai sarace regiuni din Uzbekistan, curatenia a ramas un standard, greu atins si in tari din Europa de Vest. Si nu doar curatenia, ci si o ordine urbana peste tot. Borduri ingrijite, flori, trotuare in sate in mijlocul pustietatii, toate acestea sunt ceva normal in Uzbekistan.
Tara musulmana fiind, te astepti la negocieri in bazar. Sau sa fii asaltat de vanzatori. Dar nu. Uzbecii nu sunt dornici sa negocieze, dar nici nu iti vor propune un pret nejustificat de mare pentru ceea ce vand. Nici nu te vor agasa sa cumperi, de aceea plimbarile prin bazaruri sunt placute, si ai timp sa te uiti la oameni, la marfa, la decoratii, in loc sa fii intr-o fuga permanenta de vanzatori, cum patesti de exemplu in Egipt sau Maroc.
Este probabil singura tara din lume in care taximetristii iti vor rotunji in minus tariful, si tot posibil singura tara din lume in care chelnerii te vor fugari sa iti dea si cel mai mic rest inapoi. De asemenea, nimeni nu accepta bacsis, unii par ca nici nu inteleg notiunea de a lasa bani extra. Am putut plati peste tot si in alte monezi, si de fiecare data vanzatorul a cautat cursul oficial pe net, ni l-a aratat, si a rotunjit in minus pentru el.
Transportul este simplu intre locatii. Urban poti folosi Yandex (comanda online, nu prin aplicatie), la preturi ridicol de mici. Daca nu ai chef sa astepti sa vina un yandex poti face cu mana la un taxi galben, si ii arati pur si simplu pretul indicat pentru traseul tau de yandex, si va accepta fara probleme. Intre orase poti opta pentru transfer (orice hotel iti poate organiza), transport rutier in comun, trenuri sau avioane. Trenurile sunt extrem de ieftine si te poti baza pe orarul lor, dar si rutele interne aeriene, cu Uzbekistan Airways, sunt o optiune buna si relativ ieftina, zborurile intre orase parind a avea, din experienta noastra, pretul fix de 50$.
In orasele de pe Drumul Matasii sunt mai mult turisti uzbeci decat straini, si e posibil sa fii fugarit de copii localnici pentru o poza. Nu vorbesc engleza mai deloc, dar sunt foarte dornici de socializare cu strainii.
La capitolul siguranta, nu am avut niciun moment de frica. Am mers si noaptea prin zone localnice, am colindat peste tot singuri, am prins si zi de festival cu multimi de localnici in Bukhara. Daca se aglomereaza vreo zona, apar imediat si paznici sau politisti, care scaneaza multimea cu atentie, si am fost foarte impresionati de faptul ca fiecare piateta din Bukhara avea amenajat un colt medical, cu cate doua asistente, pentru acordare de ajutor. Am vazut dand apa oamenilor acolo pe timp de zi si soare mult, si luind tensiunea unei doamne in varsta care parea ca se simte rau.
Toate acestea, curatenia, ordinea, organizarea, de la o tara considerata foarte saraca sunt usor socante. Nu ar fi rau daca Uzbekistan ar impartasi si cu restul lumii secretele sale!
| Pentru discutii antrenante despre calatorii in familie, te asteptam si pe facebook, in Grupul calatoriilor in familie. |
|
