In apropiere de Cluj, la aproximativ 1h si un pic, dar de fapt in judetul Alba (presupun ca se poate combina la fel de bine aceasta zona cu o vizita la cetatea Alba Iulia), este o zona foarte pitoreasca, zona muntilor Trascau. Aici am poposit intr-o dupa amiaza, veniti intr-o mica evadare din Cluj, impreuna cu copiii, fara sa stim prea bine ce vom face, doar pentru ca auzisem de un sat foarte frumos, unul din cele mai frumoase sate din Romania, satul Rimetea, cel al caselor albe cu ferestre verzi. Dar am primit bonus o drumetie si la una din cele mai scenice cetati din Romania, cetatea Coltesti.

 

Drumetie cu copiii pana la cetatea Coltesti, la cativa kilometri de satul Rimetea

Prin sat am trecut doar intai, si ne-a placut aerul ingrijit al caselor (albe, cu ferestre verzi), dar inainte de aceasta aveam alta tinta. In satul urmator, Coltesti, se afla ruinele unei cetati cu o istorie de peste 700 de ani. Cetatea Coltesti (sau Trascaului) este construita in secoul XIII de familia nobila locala, si este usor accesibila la capatul unui traseu de maxim jumatate de ora. Este situata in varful unei culmi abrupte, iar zidurile ramase par prelungirea fireasca a stancilor albe de sub.

Am avut noroc de o zi cu soare, si a fost o placere drumul pana sus la cetate. Dar adevarata surpriza este de sus, de la 700m inaltime, peisajul de jur imprejur, cu peretii de granit al muntelui din fata, si verdele intens al vegetatiei de jur imprejur, este cu adevarat spectaculos.

Mi-a placut teribil privelistea, si am pozat-o din toate directiile. Cetatea este mica, se mai pastreaza doar un turn-doua si cateva ruine de ziduri, si imediat te plimbi peste tot. Dar poti sa te asezi confortabil pe cate o piatra, si sa sorbi din privire peisajul. Cetatea Coltesti nu a reusit chiar sa detroneze castelul meu preferat, Monsaraz din Portugalia, in topul meu personal de castele si cetati si privelistile de pe zidurile lor, dar un loc 2 confortabil cred ca ocupa.

Una din distractii a fost sa fotografiez natura prin fiecare fereastra existenta in ziduri. Apoi ne-am cocotat peste tot pe unde am putut, si am mai facut o suta-doua de poze, fiind aproape asfintitul lumina isi tot schimba culoarea, si implicit peisajul isi schimba intensitatea.

Nu doar peisajul este foarte interesant, ci si legendele care abunda despre cetate, cu tunele ascunse, bogatii ascunse si fantome care pazesc locurile secrete. Noi doar am mai aruncat o privire inspre cetatea care se transformase in silueta amenintatoare in fata soarelui la apus, si toate povestile de groaza si-au gasit pe deplin justificarea.

La pas cu copiii prin cochetul sat Rimetea

Tare satisfacuti de hike-ul facut pana la cetate, ne-am intors in tinta noastra initiala, satul Rimetea. Satul, cochet si in nuante de alb si verde, este ascuns intr-o imensa caldare de granit, fiind inconjurata de munti nu foarte inalti, dar spectaculosi prin abruptimea peretilor lor de stanca golasi.

Se spune ca soarele rasare aici de doua ori, dupa ce apare prima oara pe cer de dimineata, se mai ascunde un pic dupa o stanca masiva, pentru a aparea apoi a doua oara pentru intreaga zi. Asa ca daca innoptezi la una din multele pensiuni din oras (satul in prezent traieste din turism, si este un model de asa da in ceea ce priveste dezvoltarea turistica), ai ocazia sa te trezesti la al doilea rasarit, daca pe primul il ratezi.

Am parcat in centru, langa bisericile satului, si ne-am plimbat agale pe stradute. Am zarit un indicator catre vechea moara de apa, si am mers usor sa o vedem, in superbul peisaj rural montan.

Am ajuns si la izvorul satului, unde ne-am racorit putin fruntile, si apoi Lucas a zarit un loc de joaca, unde el si Ema s-au distrat pe topoganele, cum altfel, tot verzi, in ton cu usile si ferestrele din sat.

Vizita aceasta la Rimetea, weekendul de acum cateva luni prin judetul Covasna, dar si recentele vizite (despre care voi povesti in curand) in diferite sate (Cincsor, Carta, Cisnadie, Cisnadioara) mi-au deschis apetitul pentru un pic de turism rural, si am in plan vara aceasta sa mai vizitam cateva sate pitoresti din Romania.