Am pornit la jumatate de decembrie din Bucuresti inspre… Antarctica. Dar traseul pana la capatul sudic al lumii nu e chiar direct, si pentru ca am primit multe intrebari despre cum am ajuns tocmai acolo, m-am gandit sa detaliez.

O zi si o noapte in Madrid

Primul stop a fost in Madrid. Am dormit o noapte acolo, si jumatate de zi ne-am plimbat prin centrul orasului, si pe la mica Piata de Craciun organizata in Plaza Mayor. Orice vizita in Madrid pentru noi insa se lasa cu mancare. Multa si delicioasa mancare, iar unul din locurile noastre preferate pentru aceasta activitate este Mercado San Miguel, o piata acoperita cu nenumarate tarabe de unde poti sa iti cumperi toate specialitatile imaginabile de mancare, dar si savura un pahar de vin la cele cateva wine bars din incinta.

• 

• 

Pentru ca stiam ca avem doar cateva ore la dispozitie ne-am cazat la un hotel central, cu un decor aparte: Palacio de Los Duques (vezi preturi aici).

Doua zile in Bogota

A urmat un zbor lung transoceanic, cu IBERIA, din Madrid pana in Bogota. Bogota ne-a asteptat la ora 17 dupa amiaza cand am aterizat cu ceea ce este faimoasa: traficul infernal oriunde in oras. Dar am supravietuit, si am ajuns la hotel, unde am mancat si ne-am culcat.

• 

Hotelul ales pentru cele doua nopti in BOGOTA, Bog Hotel (vezi preturi aici), a fost extraordinar, de altfel. Inca de la inceput mi s-a parut ceva familiar in arhitectura sa usor brutalista, dar cu design care alterneaza tonurile inchise la culoare, cu multa lumina exterioara ce patrunde in interior si cu tuse aurii (ce amintesc de faimosul Muzeu al Aurului din oras). Dar cercetind un pic, am descoperit de ce: interioarele hotelului poarta semnatura arhitectului portughez Nini Andrade Silva, cel care s-a „ocupat” si de alte hoteluri in care am stat de-a lungul timpului, printre care Azor Hotel din insula Sao Miguel.

A doua zi dimineata, odihniti, am pornit la plimbari. Am mers cam o ora cu masina in afara Bogotei, spre orasul colonial Zipaquira si, langa, o fantastica minune: Catedrala de Sare. Le-am explorat pe ambele la pas, dar cand a fost timpul pentru masa de pranz am continuat spre Chia, un orasel in periferia Bogotei care adaposteste un adeverat reper culinar in Colombia: Andres Carne de Res, un restaurant cat o strada intreaga, cu o bucatarie, traditional colombiana minunata, intr-un decor atipic complet.

• 

• 

• 

• 

Bog Hotel se afla in imediata proximitate a Parcului Linear Virrey, si a Zonei T, plina de restaurante si cafenele, in jurul Andino Mall. Dintre toate ofertele culinare, in a doua seara am ales restaurantul mexican La Chula, datorita show-ului cu mariachi pe care il ofera clientilor in fiecare seara. Il recomand cu drag: mi-au placut si cocktailurile, si mancarea, si spectacolul si decorul colorat al restaurantului.

• 

• 

In ultima zi in Bogota, inainte de a ne imbarca pe seara spre Santiago, am vizitat Parcul Central Simon Bolivar, o imensa oaza verde, de pe aleile careia se vede superb peisajul muntos de jur imprejurul orasului, care, convenabil daca urmeaza sa zbori, este la doar 15 minute de aeroport cu masina. Zborul din Bogota in Santiago dureaza undeva la un pic peste 5 ore.

• 

• 

O seara in Santiago, inspre imbarcarea pe croaziera spre Antarctica

Santiago l-am luat deja la pas de doua ori pana acum, insa de data aceasta am stat doar o noapte, la un hotel de unde am putut vedea zgarie norii din cartierul business al capitalei Chile. De dimineata devreme ne-am imbarcat intr-un nou zbor, spre Punta Arenas, zbor care dureaza aproape 3 ore si jumatate.

• 

• 

Si ne-am imbarcat!

Dupa o scurta plimbare prin Punta Arenas (care m-ar fi frustrat teribil daca ar fi fost singura explorare prin acest sudic oras chilean, dar urma sa revenim pentru cateva zile), ne-am imbarcat in croaziera! Pentru urmatoarele 20 de zile casa avea sa ne fie MS Fram, una din barcile de expeditie ale firmei norvegiene Hurtigruten, alegerea noastra pentru a merge spre Antarctica (voi povesti mai multe despre cum am ales noi aceasta varianta, si ce sa fii atent daca vrei sa mergi cu croaziera in Antarctica intr-un post separat).

• 

• 

• 

• 

A urmat prima seara pe mare, prin Stramtoarea Magellan, si prima zi in intregime doar pe vas, pe un ocean din fericire calm, in care am avut o multime de detalii organizatorice de rezolvat, dar si timp pentru a explora barca si a ne bucura de un apus superb.

• 

• 

3 zile pe Insulele Falkland

Noi am ales un traseu complex inspre Antarctica (similar cu cel pe care pandemia ni l-a anulat in 2020), si primele stopuri au fost pe fantastic de frumoasele Insule Falkland. Din Punta Arenas cu barca pana pe Faklands faci o zi si jumatate aproximativ, in functie de vreme si ocean. Despre cele 5 insule fantastice pe care le-am vizitat timp de 3 zile cat am poposit aici am povestit pe indelete separat. Cert este ca in Insulele Falkland vom reveni cu siguranta, cu zbor direct din Chile: sunt prea frumoase pentru a nu le explora si independent, pe indelete.

• 

• 

• 

• 

Am fost pe micile insule din vest New Island, Carcass, Saunders si West Point, iar ultima zi a fost dedicata capitalei Stanley, East Falkland.

2 zile din nou pe mare

Au urmat doua zile pe mare, cu mult citit, sarbatorit de Craciun la bord (si de aflat ca de fapt Mos Craciun traieste la Polul Sud), mers la sala si balacit in jacuzzi. Dar dupa ele urma sa debarcam intr-un loc cu totul special! Ba am profitat de timp pentru a ne documenta despre urmatoarea noastra destinatie.

• 

• 

• 

• 

• 

Nimic din lumea aceasta mare nu te pregateste pentru South Georgia!

4 zile pe South Georgia au fost insuficiente pentru a o admira cat am fi vrut, dar au fost suficiente sa ne dam seama de cat de speciala este aceasta insula aruncata in mijlocul valurilor oceanului, sub vanturi puternice si reci. Am debarcat de 6 ori pe South Georgia, am facut doua hike-uri lungi, si am explorat pe indelete „capitala”: Grytviken, locul unde si-a gasit odihna vesnica Sir Ernest Hackelton, marele explorator polar. Despre toate aventurile de pe South Georgia intr-un post separat!

• 

• 

• 

• 

O furtuna, doua zile pe mare si primii ghetari

Din South Georgia am plecat o data cu inceputul unei furtuni, pentru care am si primit o diploma ca am trait-o la bordul MS Fram. Valuri de 7 metri inaltime au zgaltait timp de o zi barca noastra, si orice activitate in acest timp a fost imposibila: am doar zacut in pat, cu ochii pe aplicatia windy pentru a vedea cand vantul si oceanul se vor potoli.

Dar valurile s-au linistit, si primii ghetari au aparut la orizont. Inca un pic, si poposim langa un ghetar mai special decat ceilalti: il cheama 76A, si este fostul detinator al titlului de cel mai mare ghetar din lume, mai mare chiar ca suprafata decat South Georgia. A fost intrecut recent, cand o bucata din el s-a desprins, de A232, un ghetar de doua ori mai mare decat Mauritius.

• 

• 

Elephant Island, ultimul stop inainte de a ajunge pe Antarctica

Elephant Island este o insula mica si neospitaliera, la margine de Antarctica. Face parte din sirul de insule South Shetland, si este faimoasa mai ales pentru faptul ca a fost casa timp de multe luni pentru membrii echipajului lui Shakelton, pe singura bucata de pamant dreapta pe care o are de casa, pana cand celebrul explorator, impreuna cu un capitan de vas din Chile, s-au intors pentru a ii salva. Stiam povestea acestei expeditii demult, dar pana nu vezi cu ochii tai este greu sa iti imaginezi conditiile in care acesti oameni au stat, luni de zile, in asteptarea salvarii.

• 

• 

Si am pus piciorul pe Al Saptelea Continent

4 zile am stat in Antarctica, si au fost 4 zile exceptionale, de la navigat cu zodiacul printre ghetari imensi, la drumetii pe margine de vulcan activ, la aventuri de neuitat precum polar plunge in apele Oceanului Antarctic, dormit cu cortul pe zapada sau plimbari agale cu caiacul in ritm cu pinguinii care inotau veseli in jurul nostru ori vizita la Posta Pinguinilor si la singurul magazin din Antarctica. Am plecat nostalgici deja dupa Antarctica prin faimosul pentru frumusetea sa Canal Lemaire.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Drake Passage, cand Drake Lake, cand Drake Snake

Drake Passage are renumele de cea mai agitata convergenta de ape. Si pe buna dreptate, multi evita sa mearga in Antarctica tocmai de frica acestei traversari inspre si de la marginea Americii de Sud. Ne-am avantat cu viteza maxima pe Drake Passage pe cand era calm si bine dispus, si am avut parte de o prima zi de traversare linistita, in care am rememorat amintirile zilelor pe Antarctica. Viteza mare a fost pentru a prinde cat mai mult din pasaj in liniste, pentru ca o furtuna imensa statea la orizont. Asa ca situatia s-a schimbat brusc noaptea, in sunet de pahare sparte si usi de dulapuri trantite, cand valuri de 10 metri ne-au spalat la propriu barca intreaga, si accesul pe puntile exterioare a fost interzis cu desavarsire. Pana dimineata insa natura s-a linitit din nou, pentru ca ajunsesem aproape de coasta Americii de Sud, si eram iesiti din Drake Passage! Am sarbatorit momentul cu o balaceala in jacuzzi, care fusese reumplut cu apa (pe timp de mare agitata, toata apa din jacuzzi ajunge in…ocean.

• 

Puerto Williams, un stop neasteptat, dar foarte bine venit!

Pentru ca am traversat Drake Passage cu mare viteza, am avut mai multe ore la dispozitie in Puerto Williams, port in care deobicei croazierele MS Fram opresc doar strict pentru formalitatile vamale de reintrare in Chile. Dar noi am avut 5 ore la dispozitie, si ne-am plimbat pe indelete pe faleza din Puerto Williams, cel mai sudic oras din lume, si reintoarcerea noastra in America de Sud dupa 20 de zile.

• 

• 

Canalul Beagle si Aleea Ghetarilor

Dar croaziera nu se terminase inca! Mai aveam o zi, o zi pe care am petrecut-o practic non stop pe punte, si cu un motiv bine intemeiat: am traversat, incetisor pentru a putea admira pe indelete, Canalul Beagle, si am oprit si stationat minute in sir in fata fiecarui ghetar impresionant de pe Aleea Ghetarilor, cum este supranumita acea parte din canal.

• 

• 

Si dimineata ne-am reintors si debarcat in Punta Arenas

Marea majoritate a oamenilor de pe barca au zburat inapoi in Santiago, cu charterul oferit de Hurtigruten. Dar noi nu am putut sa plecam din „Capitala Patagoniei” asa usor, si am mai ramas timp de doua nopti sa o exploram ca la carte, si bine am facut! E un oras fantastic de simpatic, cu un vibe bun si o faleza lunga de zeci de kilometri, dar si cu o gramada de locuri numai bune de drumetii lungi, mai ales pentru cei proaspat debarcati si cu pofta de mers mult pe jos.

• 

Si am mers, cam 30 de kilometri pe zi, in fiecare din cele doua zile petrecute in Punta Arenas. A ajutat la cheful nostru de mers pe jos si ca am avut locuri incredibile de facut drumetii, dar si de plimbari agale. Am mers in fiecare seara mult pe faleza, ne-am plimbat si am vizitat orasul Punta Arenas in centrul sau istoric, printre palate impozante construite acum in jur de 150 de ani de primii colonisti ce s-au imbogatit aici, am explorat reproduceri 1:1 dupa vase vechi ce au legatura stransa cu istoria locului, printre care si corabia lui Magellan, si am facut 3 drumetii lungi absolut fenomenale in parcurile nationale ce inconjoara orasul: am explorat peninsula din jurul Fortul Bulnes, apoi am mers 12 kilometri pe plaje de-a lungul stramtorii pana la Farul San Isidro, ultimul inspre sud mare far de pe continentul american, iar in ultima zi am urcat sus deasupra orasului, in Rezerva Forestiera Magellanica, unde sunt 3 trasee posibile, si le-am facut pe toate, peste 10 kilometri de mers prin paduri si margini de canion. De cazat, ne-am cazat la un hotel istoric intr-un palat superb, Hotel Jose Nogueira (vezi oferte si pret aici).

• 

• 

• 

• 

• 

Un zbor de 3 ore si am schimbat din nou clima: am ajuns inapoi in Santiago, la caldura

Gata cu zonele antarctice si patagoneze! Ne-am imbarcat pe un zbor inapoi in Santiago, dar nici de data aceasta nu am intrat in capitala Chile. Zborul din Punta Arenas spre nord este o placere, deoarece vezi de sus toata Patagonia. Am vazut astfel peisaje magnifice cu ghetarul Grey si varfurile stancoase din Torres del Paine, vizitate de noi acum cativa ani.

• 

• 

• 

Pe coasta Pacificului in Chile, al treilea ocean intr-o luna

Am inchiriat masina, si direct pe strazile stramte si in panta, dar foarte colorate, ale Valparaiso am ajuns. Valparaiso e un port si oras de coasta din Chile, la o ora de Santiago, dar cu un vibe aparte. Ne-am schimbat de pantaloni de hike in haine colorate de vara, si am pornit la plimbari si degustat de Pisco Sour. Am dormit doar o noapte aici, dar am ales un hotel minunat, cu cea mai frumoasa terasa rooftop: Fauna Hotel, (rezerva si vezi preturi aici) pe care il recomand cu drag si din prisma arhitecturii neobisnuite, dar si a privelistii si locatiei. Dimineata am mers pe jos, cand in sus, cand in jos, cand pe strazi, cand pe scari abrupte si interminabile, pana la casa La Sebastiana, casa poetului national din Chile Pablo Neruda, cu un decor interior extrem de original si priveliste neasemuita.

• 

Ne-am mutat apoi in vecina Vina del Mar, pentru a vedea una din cele mai elegante statiuni la mare in Chile. Soarele era sus pe cer, si plajele pline de oameni, dar in apa aici e dificil de intrat: e extrem de rece si mai mereu valurile sunt mari si puternice.

• 

Am ramas pe coasta, dar ne-am dus apoi intr-un loc in care poti sa si inoti in liniste si siguranta: in cea care ani la randul a fost cea mai mare piscina din lume, acum detronata de una din Egipt: San Alfonso del Mar. Piscina are peste 1 kilometru in lungime, dar ca sa ajungi la ea trebuie musai sa fii cazat in complex, asa ca am inchiriat un apartament acolo – gasesti destule variante pe airbnb!

• 

• 

• 

Ultimul loc vizitat in aceasta luna de descoperit locuri fabuloase a fost o crama: era si pacat sa plecam din tara vinului fara o astfel de incursiune. Am ales Casa de los Bosque, in valea Casablanca, datorita apropierii de coasta, dar si a cramei cochete, cu restaurant, si am rezervat o masa de pranz si un tur urmat de degustare. A fost cea mai buna varianta de a ne incheia vacanta noastra!

• 

Au urmat apoi 20 de ore de zbor inapoi acasa, cu 2 escale, dar in care nu am mai parasit aeroporturile, in Bogota si in Madrid, ca si la dus. Bagajele noastre au ajuns si ele, dar 4 zile mai tarziu, o alta poveste pentru alta data… Am facut o luna din Romania pana in Antarctica si inapoi, pe 3 continente, 3 oceane si 5 tari!