In weekend am fost prin Mures, iar pentru intoarcere in Bucuresti duminica, dupa experienta DN1 de vineri, am cautat sa fie prin alta parte. Si cum de curand am fost toamna pe Transalpina, si ne-a placut tare mult peisajul usor ingalbenit al culmilor muntoase, am zis ca merita o vizita si Transfagarasan, mai ales ca nu mai fusesem chiar demult (am ajuns si urcat insa in pandemie, iarna, la Cetatea Poenari, cand drumul era deschis doar pana la Barajul Vidraru, pe partea dinspre Curtea de Arges).
Asa ne-am decis ca uneori, in Romania, drumul cel mai rapid nu e cel mai drept, ci cel care urca in serpentine pana la 2000m, si apoi coboara muntele pe partea cealalta: Transfagarasan (vezi aici poze de acum multi ani, cand am fost ultima oara aici). A fost de altfel cea mai buna idee!
Cu cateva saptamani inainte sa se inchida pentru iarna (cand mai poti ajunge la Balea Lac si IceHotel doar cu cabina de la Balea Cascada, dinspre Sibiu), Transfagarasan s-a prezentat liber, si extrem de scenic. Am savurat peisajul de pe fiecare serpentina in parte, si am oprit de cateva ori pentru poze panoramice cu poate cel mai frumos drum din Romania.
Sus la Balea Lac am prins vreme perfecta: soare, fara vant, si sincer nu am prins niciodata asa frumos lacul dintre crestele pudrate un pic de zapada ale Fagarasului, ca o imensa oglinda perfecta. Am fi vrut sa urcam pana la Lacul Capra, dar zapada prezenta deja pe culmile din jurul lacului nu ne-a lasat. Am preferat, fiind cu copiii, si neechipati chiar de traseu pe zapada, sa inconjuram lacul, sa vizitam micul punct de observatie in foisorul de sticla, ce adaposteste si un urs impaiat care amuza pe copii, si sa poposim la Cabana Balea Lac pentru o ciorba si o pastrama de oaie.
Coborarea inspre Arges nu se lasa niciodata fara o intalnire salbatica: si de data aceasta am vazut (doar un) urs, pe marginea drumului. Am luat in calcul sa oprim la Pastravaria Zavoi la restaurant, dar se intuneca, asa ca ne-am dus intins spre casa.
Transfagarasan se inchide toamna in general in noiembrie, si se deschide abia inspre iunie, la terminarea sezonului rece sus in munti.