Sus
  >  Calatorii cu copii   >  Un weekend in Harghita cu copiii

Prin Covasna am tot fost in excursii de weekend, dar in vecina sa, Harghita, am ajuns mai rar din pacate, asa ca era cazul sa reparam aceasta greseala.

Intr-un weekend de septembrie am purces la drum inspre Odorheiul Secuiesc, unde intai si intai am oprit la o cina pe saturate, la un restaurant traditional: Han Gizi Csarda.

Unde ne-am cazat

Urmatoarea oprire a fost la cazare direct, cativa kilometri in afara orasului. Am ales pentru acest weekend in Harghita cu copiii o casuta in (aproape) pustietate, la margine de sat, avind drept vecini doar o turma de vaci in curtea de alaturi, dar extrem de cocheta si dotata cu de toate: semineu, jacuzzi si un foisor pentru gratar:  Karak Chalet, unul din cele mai simpatice locuri in care am dormit in acest an.

De dimineata, dupa ce am mancat un mic dejun in familie, cu copiii, in fata semineului, am purces sa vedem ce are Harghita sa ne ofere.

Program cu copiii de weekend hai hui in Harghita

Primul popas in vizita noastra de un weekend este unul iesit din comun: o statuie gigantica de metal a lui Iisus, ceva ce pare mai degraba scos din filme SF decat din biserica, o aparitie impresionanta ce domina dealurile verzi din Harghita in jurul satului Lupeni, si in care, cum am ajuns, am urcat pana in varf (pana in cap mai exact) cu copiii.

De aici am continuat pana in Corund unde am oprit sa luam masa la o pastravarie simpatica, cu un mic muzeu de obiecte vechi originare din Harghita la intrare, unde copiii au mancat pastrav proaspat, dar s-au si distrat inspectind locul si bazinele cu pesti.

Cu energia din nou la cote maxime, am pornit din nou hai hui cu copiii prin Harghita, sa ne continuam vizita. Urmatoarea oprire: Dealul melcului, o veche mina de aragonit cu alura interesanta, transformata in rezervatie naturala. La intrare am trecut pe langa o piscina organizata vara aici.

La final am facut un popas si la magazinele cu ceramica si suvenire, dar am si admirat casele traditionale, cu porti impresionante de lemn.

Peste dealuri inapoi spre casuta noastra am oprit la una din cele mai cunoscute cascade din zona: Cascada Varsag, pana la care se ajunge in 2 minute pe jos de la drumul de masina.

In culmea de deal de alaturi am oprit din nou la un alt punct de observatie a imprejurimilor.

Apoi drumul ne-a dus pe langa lacul de acumulare Zetea, o poveste de bleu intre brazi verzi.

Seara am mancat la Hun Tanya, un restaurant cu arhitectura interesanta, ce iti propune o experienta culinara ca pe vremea hunilor.

Duminica planul ne-a fost dat peste cap de o pana la unul din cauciuce, asa ca a trebuit sa ne repliem cu roata de rezerva catre Brasov unde sunt deschise vulcanizari in weekend, si apoi in continuare spre Bucuresti.