Trecusem prin 2010-2011, in drum spre Turcia, pe langa aceasta structura ca un OZN, cocotata varful de munte Buzludja, din Stara Planina, dar atunci, din ratiuni de timp, nu am avut cum sa oprim sa exploram pe indelete. Si de atunci, de ani de zile, tot caut momentul propice sa revin aici, pentru a admira o ramasita stranie a comunismului in Europa de est, poate cea mai impresionanta relicva ramasa in Bulgaria.

 

Straniul OZN din Bulgaria

Momentul oportun a venit cu ocazia unui weekend de aprilie, petrecut in Veliko Tarnovo. Dupa ce am vizitat manastiri si cetati in frumosul oras din Bulgaria, copiii s-au culcat si noi am purces la drum pana la Buzludja si ozn-ul sau. Constructia sa (care a costat in bani actuali aproximativ 7 milioane de euro) a durat 7 ani si s-a incheiat in 1981. Doar 10 ani mai incolo, la caderea comunismului bulgar, strania si fascinanta cladire a fost insa abandonata, si vreme de multi ani lasata de izbeliste de catre autoritati, dar niciodata uitata de turisti.

Multi ani te puteai strecura inauntru, sa admiri ce a mai ramas din mozaicele superbe ce insa pictau tablouri comuniste, insa acum Buzludja este pazita, si iti este interzis, din ratiuni de securitate, accesul chiar si pana la baza cladirii rotunde.

Ma depaseste de ce aceasta cladire impresionanta, construita la 1441m, intr-un loc deasemenea superb, nu este reconditionata si bagata oficial in circuitul turistic al tarii, mai ales ca a trecut testul timpului, ramanind inca in inima turistilor. Citesc insa ca planuri de renovare exista, si procedura de obtinere de fonduri a fost pusa in miscare.

Nefindu-ne permis accesul pana la cladire, i-am dat un tur pe departe, pe cararea pietruita pe care poti urca din vale, de unde 2 flacari de piatra inca vegheaza. Apoi copiii s-au distrat pe treptele din fata cladirii, iar tati a facut o mica incursiune pana cat de aproape se putea de turnul inalt de 70m, decorat cu stele rosii, ce (citesc pe internet, in relatarile celor ce au intrat inauntru) comunica printr-un pasaj subteran cu marea cladire rotunda din fata sa.

A fost un popas perfect de dupa amiaza insorita, si daca vreodata planurile de reconstructie vor fi finalizate, cu siguranta vom reveni aici!

Trecatoarea Shipka, un alt popas in apropiere

Insa acum, drumurile noastre au continuat, inapoi inspre Veliko, prin trecatoarea Shipka, unde am mai facut o oprire scenica. De la Buzludja la Shipka sunt 10-15km pe drumuri intortocheate de munte, insa Monumentul de la Shipka, inchinat luptelor din 1877-1878, moment cand Bulgaria si-a dobandit independenta fata de otomani (despre care am invatat la scoala, si sedimentat vizitind Pleven si fantastica sa Panorama).

Monumentul este un turn, la care se ajunge urcind multe scari, sau mergind alene pe un drum in serpentine. Se poate urca pana sus in turn (desi era inchis in momentul in care am ajuns noi, la apus, si conform celor scrise acolo este deschis vara pana la ora 19 si iarna pana la 17:00). Asa ca noi ne-am plimbat pe terasa din jurul turnului, am admirat privelistea (si un pic ne-am imaginat cum au decurs acolo, intre munti, in varf stancos, luptele).

Daca la urcare am ales calea directa a treptelor, la coborare am luat-o alene, pe drumul ce croseteaza stanga dreapta, de la monument pana jos in parcare, trecind pe langa diferite alte sculpturi, cruci si tunuri, toate comemorind trecutul razboinic al acestui colt montan.

Apusul deja trecut, ozn-ul din Bulgaria deja vizitat, ne-am grabit inapoi in Veliko Tarnovo, pentru o cina delicioasa!