Dupa 3 zile de alergat (in ritmul copiilor, bineinteles) pe la biserici, cetati, parcuri, terme, cascade si lacuri , in cea de-a patra seara a roadtrip-ului nostru prin Romania am ajuns in paradis. Sau asa cum a fost interpretat de natura la marginea sudica a tarii noastre, mai exact, Dunarea la Cazanele sale, cu al sau defileu. Am stiut din primul moment ca ne va place tare mult aici, la Clisura Dunarii, de acum am zarit, prin holul de intrare al pensiunii, privelistea oferita de Dunare si muntii de pe partea sarba

 

Am zabovit aici cel mai mult din tot roadtripul nostru de primavara, si anume 2 nopti, ca sa avem o zi full in care sa ne bucuram de peisajul superb, si sa putem astfel descoperi aceasta zona a Romaniei. Dimineata ne-am inceput-o cu un mic dejun cu cea mai frumoasa priveliste posibila (timp in care Lucas a abuzat de trambulina de la locul de joaca si eu m-am amuzat facindui poze in salt deasupra Dunarii).

Croaziera la Cazanele Dunarii

Prima activitate a zilei: croaziera cu barcuta pe Dunare. Intr-un roadtrip plin de peisaje frumoase, a fost cred cel mai scenic moment. Am vazut statuia lui Decebal, Tabula Traiana (vizibila doar de pe barca, fiind pe partea sarba), am intrat cu barca intr-o pestera si ne-a oprit pe mal pentru a intra cu piciorul in alta, micuta.

Intreaga aventura a durat undeva sub 2 ore, si am mers pe Dunare din Eselnita, unde aveam pensiunea, pana la Cazane. Lucas a avut ocazia si sa fie capitan pentru prima data, si a luat pentru putin timp locul la volanul barcutei.

Cu masina pe malul Dunarii, din Eselnita la Moldova Veche

Dupa un pranz inapoi la pensiune (din pacate situatia restaurantelor nu este grozava in zona), a venit momentul sa descoperim Dunarea si din masina, intr-o plimbare de 2ore din Eselnita pana in Moldova Veche.

Drumul, intortocheat si plin de serpentine, urmareste fidel Dunarea chiar de pe malul ei, si este o desfatare pentru ochi. Singura intrebare: unde sunt hoardele de turisti, care in orice alta tara ar fi luat cu asalt asa un loc superb. In schimb drumul este pustiu (daca am intalnit 10 masini in 2 ore e mare lucru).

Bineinteles, are farmecul lui asa pustiu, cu Dunarea doar pentru tine, dar lipsa turistilor inseamna si lipsa oricaror facilitati turistice, care ar fi adus un plus de valoare experientei (ma refer si la restaurante si terase, dar si la amenajari precum platforme de observatie, vreun mic muzeu, etc).

Am oprit sa admiram in nenumarate locuri, intai in golful Mraconia, si apoi, de-a lungul drumului am intrat intr-o mica pestera si cascada (Gaura cu Musca pe numele ei). Ne-am mai desfatat privirile cu o stanca, Babacai, ascutita, ce iese brusc din apa, supranumita Degetul Dunarii, dar si cu cetatea Trikule, pe jumatate inundata atunci cand nivelul fluviului a crescut cu cateva zeci de metri, la inaugurarea Portilor de fier. Pe malul sarbesc se poate admira cetatea Golubac, cu zidurile sale impresionante.

Plimbare in Orsova

Noi ne-am bucurat tare de aceasta plimbare cu masina, iar copiii si-au facut somnul de pranz in acest timp. Odihniti si cu puteri noi, ne-am dus direct in Orsova dupa aceea, pentru a descoperi si acest orasel cu o pozitie geografica superba, dar din pacate care nu isi valorifica deloc atuurile naturale. Primul popas a fost sus pe deal, la manastirea Sf Ana, care parea ca va oferi privelisti superbe asupra Dunarii.

Si asa ar fi oferit, daca nu, dincolo de cladirea principala a manastirii, de altfel cu o arhitectura foarte interesanta, care fusese in mod evident gandita sa puna in valoare peisajul din jur prin un balcon in forma de poligon, cineva, foarte gospodar se pare, nu ar fi construit, recent, niste anexe, in stilul cunoscut drept „pereti drepti cu acoperit deasupra” care taiau mare parte din priveliste.

Apoi de abia am coborat in oras. Orsova este amplasat de-a lungul unui golfulet pe Dunare, o pozitie privilegiata ce iti ofera privelisti superbe in toate directiile, cand te plimbi pe faleza lunga, de la un capat al altuia al orasului. Daca mai pui la socoteala si micuta insula, legata printr-o fasie ingusta de faleza, si transformata in parc, Orsova nu ar fi avut cum sa rateze la capitolul destinatie turistica de top.

Si totusi, rateaza. Privelistea este superba, dar ar fi bine sa te uiti in zare, si nu la mal, unde colcaie gunoaiele, parcul de pe micuta insula a fost gandit superb, cu o terasa-restaurant intr-un colt, si un foisor de observatie in partea cealalta, dar apoi lasat complet in paragina, si totul ne-a lasat un gust tare amar.

Rasaritul fantastic de la Cazanele Dunarii

Ne-am intors la pensiune pentru o ultima seara pe malul Dunarii, iar dis de dimineata Ema mi-a facut un cadou, care pana la urma s-a dovedit cu noroc. S-a trezit cu noaptea in cap, si m-a tinut treaza alaturi de ea pana la unul din cele mai spectaculoase rasarituri vazute vreodata, cu un soare portocaliu care a iesit de dupa muntii de pe partea sarba, si apoi s-a oglindit in apele Dunarii, si pe care l-am urmarit din pat, multumita camerei cu super view pe care am avut-o.

Unde ne-am cazat cu copiii la Cazanele Dunarii?

Pe Clisura Dunarii sunt vreo zece-douazeci de pensiuni (evident, cu mult mai putine decat un astfel de loc superb ar genera prin alte tari in care turismul chiar se promoveaza), iar dintre ele se detaseaza clar Septembrie, o pensiune cu o arhitectura perfecta, care pune in valoare complet scenografia naturala din jur. Ne-am bucurat la maxim atat de view-ul oferit de geamurile mari, arcada, ale camerei noastre, dar ne-am si relaxat pe pontonul cu canapelute care iti oferea aceeasi priveliste spectaculoasa.

Intr-o laterala a pensiunii era acum in lucru si o piscina, care cu siguranta va fi senzationala o data terminata. Datorita numarului redus de cazari in zona, si a frumusetii pensiunii Septembrie, aici camera trebuie rezervata, mai ales pentru vara, cu mult-mult timp inainte.

Intreg roadtrip-ul de primavara prin Romania: Harta traseului | Ziua bisericilor din Transilvania (Cincsor – Carta – Cisnadioara – Cisnadie) | Ziua cetatilor (Deva – Simeria – Chimindia – Geoagiu Bai – Sarmizegetuza Regia – Hateg – Valiug) | Ziua apelor de tot felul (Valiug – Minis – Bigar – Morile de apa de la Eftimie Murgu – Dunare) | Ziua la Cazanele Dunarii