Desertul Atacama, plimbari ireale
Daca ajungi in desertul Atacama noaptea, ca noi, primul lucru pe care o sa il remarci la aceasta vasta intindere aproape nelocuita este imensitatea cerului, si numarul imens de stele stralucitoare de deasupra ta. De altfel de aici ai ocazia si sa vizitezi un gigantic telescop folosit pentru observatii celeste, ALMA.
Dimineata insa te vor coplesi vulcanii. Conurile lor domina peisajul in orice directie te-ai uita, si inconjoara micul sat San Pedro de Atacama, locul pe care cei mai multi calatori prin desertul din nordul Chile si-l vor alege ca baza in a descoperi aceasta zona ireala a Planetei noastre.
Toate locurile de interes turistic in jurul San Pedro de Atacama sunt usor de ajuns cu masina, iar drumurile nici nu necesita o masina 4×4. Singurul lucru insa la care trebuie sa fii atent este rezervorul de benzina, unica benzinarie a acestei parti din desertul Atacama, pe o distanta mare fiind in mijlocul oraselului, si mereu vei sta la ea la coada.
Prima zi in desertul Atacama: dune de nisip, gheizere si ape termale
Dupa ce am admirat in prima dimineata in Atacama vulcanul Licancabur din curtea hotelului nostru, ne-am indreptat spre prima noastra destinatie, exceptionala ca si toate celealte puncte ce vor urma in programul nostru atacamian de 3 zile: Valea Mortii sau Valea Marte, ambele nume fiind perfect adecvate locului, peisajul cu stanci si dune de nisip iti sugereaza o planeta extraterestra, si in zona nu creste absolut nimic verde. De la poarta poti merge cativa kilometri prin rezervatie cu masina, oprind in cateva locuri de inceput de hike-uri sau puncte de belvedere.
Apoi am continuat drumul in sus, o sosea remarcabil de frumoasa pana la altitudinea de 4300m, unde te asteapta gheizerul El Tatio. Marea majoritate a tururilor isi duc turistii cu microbuze sau autobuze la rasarit aici, in lumina colorata de dinainte de aparitia soarelui vazindu-se cel mai bine se pare coloane de abur si jeturile de apa calda ce tasnesc din pamant, insa noi am preferat sa avem vastul camp cu gheizere dintre varfuri de vulcani doar pentru noi si am ajuns in jurul pranzului, fiind singurii turisti in toata acea imensitate spectaculoasa.
El Tatio este unul din cele mai “vizitate” obiective din Atacama, insa drumul pana la el a fost pentru noi un “obiectiv” la fel de interesant. Am oprit probabil din 10 in 10 minute, pentru a admira fie zone cu cactusi, fie un rau spectaculos ce isi facea loc printre pietre vulcanice, fie turme de lame or alpace.
Tot pe drum inapoi inspre San Pedro de Atacama este un alt obiectiv de neratat: Termele Puritama. La 3500m altitudine, intre zone selenare si pustii de vegetatie, te asteapta sa te balacesti o adevarata oaza termala. 8 piscine cu apa de 35 de grade, amenajate de-a lungul unui rau, intr-un canion de piatra, un popas ireal (ca tot ce altceva am vazut in Atacama) si care ne-a amintit un pic de Furnas din iubitele noastre insule Azore.
Inapoi in San Pedro de Atacama am facut un scurt tur prin centrul oraselului, cu o vizita la inedita biserica din chirpici (ca mai toate locuintele din cea mai arida zona de pe Pamant, insa grav avariata, ca marea majoritate a cladirilor, in ploile record absolut din 2015).
A doua zi la inaltime: lagune, salar si oaze ale desertului Atacama
A doua zi am inceput in forta, pornind direct catre lagunele Altiplanice, Lagunas Altiplanicas pe numele lor spaniol, sunt doua lacuri vulcanice, pazite fiecare de vulcanii proprii, Miscanti si Miñiques, situate la altitudini de peste 4000m, parte a Los Flamencos National Reserve. Din San Pedro de Atacama pana la intrarea inspre cele 2 lagune faci in jur de 1h40-2h cu masina personala.
Drumul pana acolo trece o linie importanta a planetei noastre, Tropicul Capricornului, marcat printr-un panou explicativ, la care bineinteles ca am oprit pentru o poza.
Marea majoritate a drumului de intoarcere strabate Salar de Atacama, fratiorul mai mic si mai chilian al mai celebrului Salar de Uluyuni de dupa granita boliviana, salar impanzit de bucati mari de pamant arid acoperit de sare, dar si de lagune sarate de o frumusete rapitoare. Ne-am facut rapid calculul, si am decis ca avem timp sa oprim la cateva, dintre care in Laguna Cejar este permis inotul, iar pe Chaxa am admirat zeci de flamingo. La Ojos de Salar, doua lacuri mici, dar adanci unul langa altul, am admirat un apus senzational, cum doar deserturile pot sa iti ofere.
Un alt popas a fost la o veritabila oaza in desertul Atacama, Valle de Jere. Un mic rau montan a insemnat o explozie de vegetatie pe valea sa, iar localnicii au profitat imediat plantind pomi fructiferi de-a lungul apei. Aici remarcabile sunt cateva pesteri, locuite se pare acum mii de ani, si ale lor desene in piatra.
Ultima zi, sare peste munti si o cetate in varf de stanci
In a treia si ultima zi in desertul Atacama, inainte de a porni catre aeroportul din Calama spre zborul nostru inapoi in Santiago de Chile nu am stat degeaba prea mult inainte de a face check-out de la hotelul Tierra de Atacama. Am pornit de indata dupa micul dejun catre Valea Lunii (unde cei cu masina particulara au voie sa intre doar dimineata, seara fiind rezervata tururilor). Ai crede ca Valea Lunii este oarecum similara cu cea a Mortii, dar te-ai insela. Amandoua merita vizitate, iar caracteristic in cea dedicata Lunii este pelicula de sare care creaza iluzia de inzapezit peste stanci si dune de nisip.
Ultimul popas a fost la cetatea Pukara de Quitor, pre-incasa, o constructie in varf de stanca, avariata din pacate si ea de inundatiile si alunecarile de teren din 2015, insa spectaculoasa prin prisma pozitiei cocotate pe stanca.
Cum am ajuns in desertul Atacama?
Daca in Chile ajungi via un zbor trans-oceanic, pana in Atacama, din capitala Santiago de Chile, mai e doar un pas: un zbor scurt cu avionul pana in Calama, cel mai apropiat aeroport de San Pedro de Atacama. Cele 4 zile petrecute la inaltime in Atacama au urmat explorarii unei alte zone, dar din mijlocul oceanului, dar la fel de fabuloasa: Insula Pastelui – Rapa Nui.
| Pentru discutii antrenante despre calatorii in familie, te asteptam si pe facebook, in Grupul calatoriilor in familie. |
|
