Kyrgistan si muntii sai erau demult pe lista noastra de must visit. Si excursia de anul trecut de o saptamana prin stepele nesfarsite ale Mongoliei ne-a alimentat si mai mult dorinta. Un zbor ieftin cu Turkish Airlines mai incolo, si iata-ne in Biskek, capitala acestei tari nu tocmai cunoscute din Asia Centrala, pentru o saptamana de roadtrip, drumetii dintre cele mai variate si frumoase si dormit la iurta.
Inceput de saptamana in Kyrgistan la oras: plimbari prin capitala Biskek
Biskek este un oras surprinzator de placut. Poate nu cu atatea atractii precum alte capitale “din zona” vazute de noi, ca Ulaanbator sau Tashkent, totusi Biskek place turistilor: un muzeu de istorie bine pus la punct si foarte modern, in piata centrala, inima orasului, Ala Too, de unde se zaresc in zare muntii inalti de la o aruncatura de bat de agitatia urbana, si o salba centrala de parcuri frumos amenajate. Nu rata nici statuia lui Lenin pentru o poza mai “aparte”, nu il vezi des prin lume la loc de cinste (poate doar in Transnistria, in afara de Rusia evident, l-am mai vazut la loc de cinste in mijloc de oras).
Adauga si restaurante foarte bune (recomandam Frunze pentru o gradina superba, Bukhara pentru mancare traditionala sau Vinoteka pentru o selectie excelenta de vinuri si atmosfera faina) si ai parte de o introducere tare buna in prima ta zi in Kyrgistan.
Turnul Burana, unul din simbolurile Kyrgistan-ului
Daca in Uzbekistan poti vedea o sumedenie de orase vechi ale Drumului Matasii, in Kyrgistan au supravietuit doar cateva ruine disparate, dintre care cel mai cunoscut este Burana Tower, turnul singuratic intre capitala si munti. Iar de jur imprejur este pazit de zeci de “balbals” statuile umane de pana la 2metri inaltime, vechi de mii de ani, populare in Asia Centrala si pe care le-am mai intalnit si in Mongolia
Continuind in prima zi spre tinta noastra de seara in munti, am oprit pentru cateva ore printr-un alt univers, unul extrem de rosu – prima drumetie prin Kyrgistan a fost in Konorchek Canyon, un loc scenic si usor de ajuns daca te indrepti dinspre capitala spre Issyk Kul, lacul care este principala zona turistica a tarii.
Issyk Kul, cel de-al doilea ca marime lac alpin din lume, si minunile naturale din jurul lui
Dupa Mongolia si Uzbekistan, iata-ne din nou in iurta. Una confortabila pentru inceput de traseu, cu toaleta si incalzire. Urmeaza mai… traditionale 😎 Am ajuns deci pe seara pe marginea lacului Issyk Kul, urmau doua zile cu multe aventuri!
Chiar in spatele campului unde ne-am cazat se deschidea in fata ochilor celor care ajung acolo una din cele mai colorate panorame din Kyrgistan: cea a canionului FairyTale (Skazka). Si nu i se spune FairyTale Canyon degeaba… chiar ai impresia ca e ceva magie la mijloc cu atatea culori amestecate printre zecile valuri si intortocheri printre care te poti plimba si catara fara directie clara si fara indicatii.
Legenda spune ca un dragon rosu s-a indragostit de o fata care traia intr-un sat unde acum este lacul Issyk Kul. De suparare ca fata nu il iubeste, a inundat satul si a omorat fata. Dar astfel a aparut lacul, iar dragonul s-a asezat pe mal sa il admire, a impietrit si a devenit canionul din pozele de mai sus.
Kyrgistan este 94% acoperita de munti, dar niciunul nu seamana cu altul. La doar jumatate de ora de la valurile in toate nuantele de galben-portocaliu-rosu de la Skazka ai parte de un peisaj complet altfel, predominant verde, strabatut de o cascada glaciara cu sclipiri turcoaz: Barskoon Waterfall.
Vizavi de cascada, alt loc interesant. Dupa ce si-a incheiat zborul pe orbita in jurul Pamantului, primul zbor cu echipaj uman in spatiul cosmic, Yuri Gagarin a venit sa se relaxeze o saptamana aici, in muntii din jurul Issyk Kul. Iar evenimentul, de care Kyrgistan este foarte mandru, este marcat chiar aici printr-o imensa statuie a cosmonautului (si cateva mai mici pe alaturi) la peste 2500m altitudine in munti.
Iar dintre aceste doua locuri porneste serpuit inspre muntii gigantici un drum de pamant mai deosebit. Ca european, sunt rare momentele cand ajungi la peste 4000m. Dar in Kyrgistan nu e greu. Urci cu masina pana la altitudinea aceasta (chiar daca pe unul din cele mai periculoase drumuri din lume – mai multe despre asta mak jos), iar de partea cealalta a trecatorii daca mai continui un pic ajungi la granita cu China.
Am mers cum spuneam pana aproape de granita cu China pe unul din cele mai periculoase drumuri din lume, un drum de granita ce porneste din Kyrgistan, de pe malul lacului Issyk Kul, al doilea cel mai mare lac alpin din lume, dupa Titicaca, la peste 1700m. Desi A364 este neasfaltat, foarte abrupt, inconjurat de ghetari si urca pana la 4030m altitudine, nu acestea sunt motivele. El nu este doar un drum turistic sau de granita, desi trece pe langa trasee catre 2 cascade superbe si alte trasee de drumetii, insa deserveste si o mare mina de AUR intre Kyrgistan si China, care genereaza un intens trafic greu de camioane ce transporta… extrem de toxicele CIANIDE, necesare prelucrarii aurului. Care din pacate, datorita conditiilor drumului, se mai rastoarna! In anul 2000 un camion ce transporta cianide foarte toxice s-a rasturnat chiar intr-unul din raurile glaciare ce alimenteaza lacul Issyk Kul, facindu-l o lunga perioada de cativa ani neprielnic turismului.
Dar acum apa lacului este din nou cristalina, si potrivita inotului pe timp de vara. Cum? La plaja si balaceala inconjurati de ghetari, la 1700m altitudine, in al doilea cel mai mare lac alpin din lume, alimentar de rauri glaciare? Why not, doar am facut noi si polar plunge in Antarctica. Dar, lacul Issyk Kul are un secret “fierbinte”: izvoare termale de jur imprejurul sau, astfel incat apa vara este chiar placuta pentru inot, si nici in cele mai friguroase ierni Issyk Kul nu ingheata!
2 zile intr-un loc incremenit in timp, la 3000m altitudine, pe malul lacului Song Kul
Viata are alt ritm la 3000m altitudine, pe malul lacului Song Kul. Totul pare incremenit in timp, internet sau constructii nu exista, si cea mai apropiata asezare este la 2 ore de condus pe trecatori riscante, la altitudini inalte, intre munti.
Iernile sunt aprige aici, totul este acoperit de zapada si nimic nu misca. Dupa ce zapada se topeste, agitatia revine. Cateva familii nomade isi monteaza grabite iurtele, si isi aduc imensele cirezi de sute de vaci si cai pe dealurile inverzite din jurul lacului.
Cat vezi de jur imprejur doar dealuri verzi si lac turcoaz, si rar, din loc in loc, albul iurtelor, unele dintre ele asteptind si turisti temerari sa experimenteze altceva, un mod de viata milenar aici. Noi ne-am cazat la Azamat Camp, intr-o iurta simpla, cu podea de iarba, cu plov la cina seara si ceai cald si bomboane oricind iti doresti.
Poti face drumetii unde vezi cu ochii. Aici nimic nu este marcat, si nu ai vreo indicatie, dar ai siguranta ca oriunde te-ai duce peisajul va fi de o frumusete si o liniste aparte.
Cand soarele dispare, mii de stele apar deasupra lacului Song Kul. Dar altitudinea de 3500m isi spune si ea cuvantul, si gradele scad rapid. -4 grade am prins noi, un carbune incins ne-a fost plasat in sobita mica din mijlocul iurtei cu podea de iarba, dar cu paturi cu plapumi groase de lana, sub care frigul intepator nu ajunge. Asa ca dormi bustean, pana asa, cam 5 dimineata, cand un taur nervos si cu personalitate incepe sa se agite zgomotos printre iurte, fugarit de cainele lup, paznicul familiei si al camp-ului. Viata la iurta…
Caii au fost mereu ajutorul cel mai de pret al familiilor nomade din Kyrgistan. Mijloc de transport rapid, ajutor de nadejde la carat, si chiar si sursa de hrana, pentru ca in tarile din Asia Centrala carnea de cal este extrem de apreciata. Iar pentru turisti, cateva ore de calarie prin peisajele ireale ale Kyrgistan-ului constituie una din activitatile de neratat. Noi am pornit de la iurta noastra agale calare, pana pe malul lacului, printre vaci la pascut si alti cai, in imensitatea de verde din jurul Song Kul, pret de cateva ore. Ce poate fi mai relaxant decat o plimbare cu caii unei familii nomade, la 3000m altitudine, pe malurile verzi ale lacului Song Kul, in Kyrgistan?
O noua zi, alte locuri superbe din Kyrgistan: Valea Alamedin si Ala Archa National Park
Schimbare radicala de peisaj… Pe traseul de pe valea raului Alamedin e aglomeratie mare, pe cararea pe sub varfuri de ghetari de aproape 5000m. E cararea cu o coada mai ceva ca pe Everest. Aglomeratie de cai adica, de care trebuie sa te rogi sa se dea din carare, doar nu credeati ca de turisti 🤪🤪🤪
Si am salvat pentru ultima zi in Kyrgistan poate cea mai frumoasa drumetie dintre toate facute in aceasta saptamana fabuloasa in munti: am urcat pana la celebra cabana Ratsek Hut, baza pentru alpinistii ce vor sa incerce escaladarea ghetarului Ak-Sai.
Cabana si silueta ei iconica, construita din piatra intre pereti stancosi perpendiculari, a fost construita in 1930 de cunoscutul alpinist kyrgiz Vladimir Ratsek. La cabana te asteapta un bar incalzit, cu coniac kyrgiz si ceai fierbinte.
Traseul pana la ea nu este insa floare la ureche. 7 kilometri urcati pieptis, de la 2000m unde este intrarea in parc pana la 3500m, altitudinea la care este construita cabana, dintre care ultimii kilometri care iti ofera un castig de altitudine de 1300m aproape, pe o morena de ghetar, doar din pietre, extrem de abrupta.
Dar traseul este fenomenal: prima parte iti ofera privelisti panoramice cu valea si canionul raului Ala Archa, apoi treci pe langa cascada Ak Sai, iar ultima parte, chiar daca este cea mai dificila, iti ofera peisaje fascinante cu ghetarul Ak Sai si masa sa de gheata fenomenala.
Cateva considere practice pentru o incursiune in Kyrgistan cel muntos si frumos
In primul rand, cea mai importanta informatie: cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru turism in Kyrgistan, de cand am intrat si noi in randul lumii.
Apoi, cash-ul este inca la putere, asa ca daca vrei sa pleci imediat spre munti, scoate din aeroport sa ai destul. Nu sunt preturi mari in Kyrgistan, dar in anumite nu vei gasi bancomate sau semnal de telefon.
Si in al treilea rand: cel mai probabil iti va fi mai simplu daca inchiriezi o masina. Te poti descurca si cu matruske si autostop, dar o masina inchiriata iti va oferi libertatea de care, cel putin noi, avem nevoie. Poti inchiria cu permis romanesc fara probleme, dar nu vei gasi firmele obisnuite, internationale, ci locale. Alege musai o masina 4×4 si cat mai puternica si mare, nu e de joaca pe drumurile kyrgize, mai ales daca ploua. Noi am ales Pamir Car Rental, si am fost foarte multumiti de masina primita.
In ultimul rand: un pic de rusa, sau macar alfabetul slav, pot ajuta. Daca nu, iti ramane limbajul international de dat din maini si aplicatiile de translate (nu strica sa ai una instalata offline, noi asa am discutat cu un politist).