Travelista.ro Exit Reader Mode

Cum a fost cu copiii la Valea celor Doisprezece si in Piatra Neamt

Incercarea mea de a gasi destinatii interesante de weekend cu plecare din Bucuresti, ne-a dus la acest sfarsit de saptamana tocmai in Piatra Neamt (5h si ceva – la limita de timp pentru noi), sa ne cazam intr-un loc desprins direct din povesti: Valea celor doisprezece.

Cum este cazarea la Valea celor Doisprezece, langa Piatra Neamt?

Ne place sa ne cazam in casute de spiridusi impreuna cu copiii, asa ca aveam Valea celor Doisprezece demult pe lista noastra scurta. O curte draguta si cu mult verde are, in jurul unui mic lac, patru casute din basme. Nu sunt doua la fel, iar noi ne-am cazat in cea „apartament”, sub pamant, Casa Soarelui sau Casa Astor. Fiecare casuta are asociata o poveste, pe un panou in fata, iar prin scanarea unui cod qr o poti asculta online pe telefonul mobil, o activitate pe care am repetat-o zilnic cu copiii.

Casutele sunt luminate cu lumanari, care creaza o atmosfera aparte seara, iar prizele si tehnologia sunt inexistente (ai insa prize la taverna, pentru a iti incarca telefonul). Aerisirea se face natural, iar casuta noastra (a lui Astor) avea tavane de sticla, pictate, ce luminau extraordinar de frumos diminetile.

Toaletele si dusurile sunt in afara casutelor, si insusi grupul sanitar are un aspect de poveste, precum o buturuga gigantica de copac. Iar alaturi, cateva animalute haioase si prietenoase asteapta copiii la joaca.

Micul dejun si cina le-am servit la taverna construita din lemn, langa soba pictata, pe buturugi acoperite de blana. Un loc tare frumos, cu vin bun si mancare moldoveneasca delicioasa.

Un alt loc de interes a fost ciubarul, in care ai acces, cazat fiind, cand vrei. Noi am preferat un apus, pentru a ne relaxa dupa o zi de vizite prin jurul Vaii celor doisprezece.

Ce am vizitat prin Piatra Neamt, la doi pasi de Valea celor doisprezece?

Valea celor doisprezece se gaseste la aproximativ 15 kilometri de Piatra Neamt, unul din orasele pline de istorie din Moldova, in care gasesti suficiente locuri de vazut si lucruri de facut pentru un weekend intreg.

Am urcat cu gondola deasupra orasului

Mai urcasem cu gondola Piatra Neamt si acum multi ani, intr-o iarna, pe seara. Dar de data aceasta am urcat dimineata, cu copiii, pregatiti de o drumetie: pe jos inapoi in oras. Drumul in sine cu gondola este o aventura vizuala de 8 minute, ea traversind intreg orasul, pe care il poti admira astfel in mers.

Intai a admirat panorama deosebita de la capatul de sus al gondolei, din varful dealului Cozla, la 632m.

Apoi am pornit pe drumul forestier, prin padure, la vale. Pana in oras inapoi sunt 5-6 kilometri, pe care i-am parcurs, cu opririle de rigoare atunci cand faci drumetii cu copiii, in sub o ora. Iarna pe dealul Cozla sunt amenajate partii de ski, deservite de gondola si de un telescaun.

Popas pentru pranz la Cercul Gospodinelor

Pe drumul de pe vf Cozla pana inapoi in centrul Pietrei Neamt ne-am oprit pentru pranz, la un restaurant la inaltime: Cercul Gospodinelor, o casa cocheta, cu privelisti frumoase inspre oras (la care se ajunge usor si cu masina). Este cel mai vechi restaurant din Piatra Neamt, infiintat dupa razboi, in 1920, de un grup de doamne ale orasului ce isi infiinteaza o asociatie: Cercul Gospodinelor, is ulterior deschid aici o terasa, ce a continuat sa serveasca mancaruri traditionale pana in ziua de azi.

Curtea domneasca din Piatra Neamt, un loc catre trebuie vizitat!

A trecut printr-o renovare drastica de curand, si acest lucru se vede. Vechea curtea domneasca este un loc excelent de vizitat. Unul langa altul sunt mai multe obiective extrem de interesante si bine puse in circuitul turistic, si ne-a placut tare mult sa vizitam in primul rand Muzeul culturii Cucuteni, unde, in fostul sediu al Bancii Nationale, intr-o casa superba construita in anii 1930, poti vedea piese fabuloase descoperite de la aceasta civilizatie antica.

Imediat langa poti urca in Turnul lui Stefan cel Mare, clopotnita acum transformata in muzeu. Pe copii i-a impresionat mult mica expozitie dedicata primelor scoli din Moldova, unde au putut chiar sta intr-o banca veche de lemn.

Alaturi poti cobora in doua pivnite vechi de sute de ani, descoperite cu uimire chiar in timpul renovarii acestei zone. Pivnitele sunt organizate si ele ca mici muzee.

Tot in piata, parte din ansamblu, mai poti vizita Muzeul etnografic si Muzeul de arta din Piatra Neamt. La final am lasat sa vizitam Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamț, pentru a se termina slujba de duminica, una din cladirile care au rezistat intact din vechea resedinta domneasca. Este construita in timpul lui Stefan cel Mare, in stil moldovenesc, cu influente gotice.

Apus pe lac, La caiace, inainte de a ne intoarce la casuta noastra din Valea celor Doisprezece

La periferia Pietrei Neamt se gaseste lacul de acumulare Batca Doamnei. Iar pe malul lui, vizavi de oras, am gasit un loc minunat pentru a ne petrece apusul: La caiace. Un mic bar iti serveste cateva bauturi si gustarele, si alaturi poti inchiria caiace sau hidrobiciclete pentru a te plimba pe apa. Noi am preferat doar sa stam pe mal, sa admiram peisajul, pentru ca am avut si aici destule ocupatii: leaganele, hamacele colorate, jocurile de gradina si badminton ne-au umplut timpul petrecut aici.

Cum am ajuns din Bucuresti in Piatra Neamt?

Am ales un mod „hibrid”, ca tot e la moda acest cuvant in pandemie, de a ne deplasa inspre si de la Piatra Neamt. Am zburat la Suceava, zbor direct din Bucuresti de sub o ora, de unde am inchiriat o masina. De la Suceava la Piatra Neamt faci pe soselele Moldovei undeva la o ora si jumatate.

De la Piatra Neamt inapoi acasa in Bucuresti am venit cu masina inchiriata, pe minunatul E85 cel dotat cu o banda si jumatate. Am testat ideea aceasta hibrida avind in cap un roadtrip mai lung, pana in nord-vestul Romaniei, dar daca ar fi sa mai mergem la Piatra Neamt doar am zbura, pana drumurile inspre Moldova nu isi imbunatatesc conditia. Au fost 5 ore si jumatate de condus intr-un permanent stres, in aglomeratie, trecind pe langa accidente fara numar, in permanenta in vecinatatea unor tiruri imense si a unor soferi complet neexperimentati.

Am oprit la intors in Bacau pentru pranz, si a fost singurul moment dragut al drumului. Am descoperit un restaurant nou, Podu’ cu lanturi, intr-o locatie tare simpatica: un castel in stil medieval, cu un pod cu lanturi, precum ii zice numele, o curte verde cu moara de apa si cascade, cu un lac plin de pesti.

Voi ati fost recent inspre Moldova? Cum vi s-a parut E85? Dar si, ce locuri frumoase ati vizitat?